Despre Noi

       La sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIII-lea, Regatul Ungariei colonizează populația săsească venită în mai multe valuri din principatele Imperiului Romano-German. O parte a populației germane s-a stabilit pe domeniile regale din Districtul Saxones, inclusiv în localitățile Dumitra, Cepari și Tărpiu.

       Din perioada Voievodatului Transilvaniei (1176-1541) și a suzeranității regatului Ungariei, sunt consemnate primele școli săsești. Cea mai veche dintre acestea funcționa la Bistrița în anul 1388, fiind cea mai veche din țara noastră.

       Un moment important în istoria sașilor s-a petrecut în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în timpul Principatului autonom al Transilvaniei , vasal Imperiului otoman (1541-1691). Sașii au trecut de la biserica romano-catolică la biserica evanghelică-luterană. Tradusă și tipărită în limba germană, Biblia s-a răspândit și în Transilvania. Pentru cunoașterea ei era nevoie de știutori de carte, ca urmare se dezvoltă învățământul confesional, la început în localitățile din Districtul Bistriței, apoi și în localitățile săsești iobăgești.

      Intrarea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic (1591-1867) păstrează regimul politic al națiunilor privilegiate (maghiari, sași, secui).

      Absolutismul luminat al împăraților Maria Tereza și Iosif al II-lea permite preluarea unor idei iluministe, între care și ideea necesității educării maselor. În acest context mai favorabil, și-au putut constitui și românii din zona Regimentului II de graniță școli primare, numite ,,triviale”. Tot acum există documente despre înființarea la Dumitra, Cepari și Tărpiu a școlilor săsești confesionale.

        Există puține informații despre funcționarea și conținutul învățământului săsesc confesional. Hotărârea sinodală a Bisericii evanghelice naționale din anul 1722 stabilea ,, că toți copiii de amândouă sexele, în orașe și sate, să fie ținuți la școală pentru a învăța să citească, să scrie și catehismul”. Introducerea învățământului obligatoriu nu s-a putut aplica în realitate în școlile săsești. În privința conținutului învățământului situația era foarte clară: limba germană citit și scris, de asemenea catehismul luteran. Durata școlilor confesionale primare a fost, mult timp, de trei clase.

       După instaurarea dualismului austro –ungar și anexarea Transilvaniei la Regatul Ungariei în anul 1867, s-a adoptat Legea Eotvos a învățământului din anul 1869, inspirată de principiile revoluționare de la 1848. Legea permitea existența școlilor confesionale și comunale pe lângă cele ale statului. Limba de predare era hotărâtă de către organizatori. Schimbări se produc în domeniul planului de învățământ și la durata învățământului. Pe lângă limba germană scris și citit și pe lângă Catehismul luteran se introduc noi discipline de studiu: Științe ale naturii, Limba maghiară, Geografia Ungariei, Istoria Ungariei, Cântul, Desenul. Durata învățământului în toate categoriile de școli din Ungaria era de 6 ani.

       Schimbări se produc prin aplicarea Legii învățământului din anul 1925, în sensul trecerii la învățământul de 7 clase, specific României de la reforma lui Spiru Haret și introducerea în planul de învățământ a Limbii române ca disciplină de studiu în locul Limbii maghiare, de asemenea Geografia și Istoria Ungariei sunt înlocuite cu Istoria României și Geografia României.

       Ocupația maghiară restaurată în Transilvania de Nord, inclusiv în județul Bistrița-Năsăud, în anii 1940-1944, aduce noi schimbări școlilor confesionale. Limba română, Geografia României, Istoria României au fost înlocuite cu Limba maghiară, Geografia Ungariei și Istoria Ungariei. Durata cursurilor s-a mărit la 8 clase. Aceasta a fost ultima etapă din existența școlii evanghelice-luterane deoarece, în toamna anului 1944, sașii au plecat spre Austria și Germania, ca urmare școala lor a fost preluată de școala românească.

      A doua etapă din istoria școlii românești de stat din Dumitra, Cepari și Tărpiu a fost etapa perioadei comuniste (1948-1990). Această etapă debutează cu reforma comunistă a învățământului din 1948, copiată după modelul sovietic.

       Astăzi cursurile se desfășoară în cele trei școli: Școala Gimnazială Dumitra, Școala Gimnazială Cepari și Școala Gimnazială Tărpiu. În localitatea Dumitra, cursurile elevilor se desfășoară în două localuri. Într-un local separat se află Grădinița cu Program Normal Dumitra.

       În anul școlar 2021-2022 numărul total de elevi  cuprinși în școala noastră este de 740 . Limba de predare este limba română. Avem copii înscriși în învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

       Comunitatea noastră este una frumoasă, toate cele trei sate (Dumitra, Cepari, Tărpiu), care compun localitatea Dumitra, se află la poalele dealurilor Bistriței și a subcarpaților Transilvaniei.

        Școala Gimnazială Dumitra se mândrește astăzi cu elevi care îi fac cinste, elevi care, chiar dacă au terminat școala gimnazială în mediul rural, au arătat că pot să ajungă acolo unde își doresc, prin muncă.